Cuprins:

blank

Tiroida se află în partea de jos a gâtului și este o glandă mică ce secretă hormoni tiroidieni. Rolul acestora este de a oferi energie celulelor corpului. Dacă tiroida nu funcționează corect, organismul poate fi afectat în diverse moduri: lipsă de energie, stare de spirit, fluctuații de greutate.

Tiroidita presupune o tiroidă inflamată. Această inflamare poate apărea și atunci când corpul produce anticorpi care atacă tiroida, iar în acest caz vorbim despre tiroidita autoimună sau boala lui Hashimoto.

Ce este tiroidita Hashimoto

Tiroidita Hashimoto este denumită și tiroidită cronică autoimună și este o afecțiune a glandei tiroide în care este implicat sistemul imunitar. Afecțiunea este încadrată în grupa afecțiunilor autoimune. Se manifestă în general la femei (mai ales după vârsta a doua) și la copii, dar boala poate afecta și bărbații. 

În cazul unei sarcini, tiroidita Hashimoto cauzează disconfort și poate afecta fătul. Tocmai de aceea, este nevoie de o monitorizare permanentă a evoluției sarcinii, iar gravida trebuie să respecte întocmai tratamentul indicat de medicul de specialitate.

Cum se manifestă

Este important ca simptomele bolii să fie monitorizate, iar dacă persistă sau se înrăutățesc, trebuie solicitat un control medical. Printre cele mai frecvente simptome ale tiroiditei Hashimoto se numără:

  • creștere bruscă sau scădere în greutate, în condițiile în care pacientul păstrează aceeași dietă și are același stil de viață;
  • sensibilitate sporită la frig sau la cald;
  • o fragilitate accentuată a unghiilor și firului de păr;
  • oboseală nejustificată;
  • tulburări de somn;
  • anxietate, depresie;
  • stări de agitație, nervozitate;
  • tulburări de ritm cardiac nejustificate și variații tensionale;
  • piele uscată sau mai uscată decât de obicei;
  • dureri musculare/articulare;

Trebuie spus că în tiroidita Hashimoto este posibil ca pacientul să fie la începutul bolii asimptomatic. Pe măsură ce boala avansează, tiroida se poate mări, iar simptomele își pot face apariția. 

Cauze

Cauzele apariției tiroiditei Hashimoto nu sunt cunoscute pe deplin. Se crede că există factori care contribuie la creșterea riscului de a dezvolta pe parcursul vieții această afecțiune: 

  • moștenirea genetică; 
  • vârsta; 
  • sexul; 
  • factori de mediu;
  • unele infecții.

Este greu de identificat cu precizie momentul când boala debutează, tocmai pentru că nu există întotdeauna simptome care să-l conducă pe pacient la temerea că ar putea suferi o afecțiune tiroidiană. În foarte rare cazuri, mai ales în timpul unor controale de rutină, medicul ar putea bănui un caz de tiroidită Hashimoto. Chiar și în astfel de situații însă, confirmarea diagnosticului vine în urma examenului clinic, al unor investigații de laborator și al unei ecografii tiroidiene. Medicul specialist endocrinolog este cel care stabilește diagnosticul final și recomandă tratamentul.

Incidența tiroiditei Hashimoto crește cu vârsta. De asemenea, riscul este crescut și în cazul pacienților care au fost diagnosticați cu diferite afecțiuni cromozomiale (sindrom Turner sau sindromul Down). Tiroidita Hashimoto este asociată cu unele boli autoimune, precum boala Addison, diabetul zaharat, anemia pernicioasă, lupus eritematos).

Analize recomandate

Nu cu mult timp în urmă, medicii nu puteau diagnostica tiroidita Hashimoto decât în cazul în care simptomele erau deja foarte avansate. În prezent însă, lucrurile s-au schimbat foarte mult, în sensul că un consult medical și un set de investigații și analize de laborator au un rol esențial în diagnosticarea acestei afecțiuni.

blank

Investigația cea mai obișnuită în cazul tiroiditei Hashimoto, pe lângă ecografia glandei tiroide, este testul TSH (un hormon hipofizar). Acesta este testul inițial de diagnosticare pentru afecțiunile tiroidiene. THS este un parametru foarte important pentru controlul funcției tiroidiene. Valoarea THS este invers proporțională cu nivelul hormonilor tiroidieni. Cu alte cuvinte, valoarea THS este crescută atunci când nivelul hormonilor tiroidieni este scăzută. Iar dacă nivelul hormonilor tiroidieni este scăzut, înseamnă că glanda tiroidă este hipoactivă. Acest test este important și în evaluarea ulterioară a hipotiroidismului și, de asemenea, îl poate ajuta pe medicul specialist să stabilească tratamentul de care pacientul are nevoie. 

Cel mai probabil, medicul endocrinolog va pune pacientului întrebări legate de:

  • când au fost observate primele simptome;
  • dacă sunt simptome care s-au modificat în timp;
  • dacă au fost observate fluctuații în greutate;
  • dacă au fost observate modificări de tranzit intestinal;
  • dacă pacientul are în familie pe cineva care a fost diagnosticat cu afecțiuni ale glandei tiroidiene.

Tiroidita Hashimoto nu poate fi prevenită, însă odată ce este descoperită poate fi monitorizată, tratată (dacă este necesar) și ținută sub control.

Tratamentul recomandat pentru tiroidita Hashimoto

blank

În cele mai multe cazuri, evoluția tiroiditei Hashimoto poate fi ținută sub control în urma tratamentului și nu afectează dramatic calitatea vieții pacientului, în cazul în care sunt respectate indicațiile medicale. Pentru reperarea tiroiditei Hashimoto este necesar un control endocrinologic, dar și teste de laborator care trebuie făcute periodic, în funcție de recomandările medicului care are în observație pacientul. În unele cazuri, medicul endocrinolog poate solicita și o ecografie a glandei tiroide.

Există cazuri mai grave, când medicul ar putea recomanda o intervenție chirurgicală, dar acest lucru se întâmplă sau ar fi recomandat sa se întâmple doar atunci când tiroidita Hashimoto este asociată cu prezența unor noduli tiroidieni.

Evoluția bolii este bună în condițiile unui tratament adecvat fără a afecta calitatea vieții în cazul respectării indicațiilor medicale.  

Tratamentul bolii implică măsuri de ordin general, precum evitarea excesului de iod (sare iodată, miez de nucă, spirulină, propolis, fructe de mare etc) și administrare suplimentară de seleniu (conform recomandărilor medicului curant). În cazul disfuncțiilor tiroidiene cauzate de Tiroidita Hashimoto se administrează fie hormon tiroidian (în caz de hipotiroidie), fie blocant al activității în exces a glandei tiroide (în caz de hipertiroidie).

Sarcina și tiroida

Atât sarcina, cât și fătul pot fi afectați de această afecțiune. Există soluții însă pentru ca sarcina să poată fi dusă până la capăt. Este de reținut pentru viitoarea mamă că epuizarea și creșterea în greutate pot fi și mai pronunțate în cazul diagnosticului de tiroidă.

Atunci când nu este tratată, tiroidita Hashimoto în timpul sarcinii poate duce la:

  • avort spontan;
  • naștere prematură;
  • abrupție placentară;
  • risc crescut de preeclampsie severă. 

În cazul tiroiditei Hashimoto, este foarte importantă diagnosticarea afecțiunii, dar și monitorizarea ei ulterioară, iar comunicarea dintre medicul specialist și pacient trebuie să funcționeze foarte bine. Sunt necesare consulturi periodice la endocrinologie, pentru a avea un control cât mai eficient al bolii.

Ai putea fi interesat și de https://osteodensys.ro/2021/03/12/bolile-endocrinologice-si-osteoporoza/