Glanda tiroidă este responsabilă de producerea hormonilor tiroidieni, care au rolul de a regla metabolismul. Buna funcționare a tiroidei este importantă atât pentru obținerea cât și pentru menținerea unei sarcini normale.

Funcția tiroidei în timpul unei sarcini se modifică, fiind influențată de doi hormoni: estrogen, unul dintre hormonii feminini și de HCG (gonadotropină corionică umană- hormon secretat de placentă).

Modificările glandei tiroide în timpul sarcinii

Glanda tiroidă în timpul sarcinii se mărește. Ea este influențată de:

  1. Creșterea necesarului de iod al viitoarei mame;
  2. Mărirea fluxului de sânge din organismul gravidei.

Indicat este ca în momentul în care se află de existența unei sarcini, pe lânga vizita la medicul gincolog, viitoarea mamă să se prezinte și la o evaluare endocrinologică.

Bebelușul este dependent de mamă pentru producția de hormoni tiroidieni în primele 10-12 săptămâni. Ulterior, tiroida fătului începe să creeze hormoni tiroidieni proprii, însă rămâne dependent de mama pentru ingerarea cantității de iod necesară. Hormonii tiroidieni sunt implicați în dezvoltarea creierului, dar și în dezvoltarea somatică la sugari. Pentru a fi permanent la dispoziția organismului, sunt păstrați în depozite mari în circulație și în glanda tiroidă.

Diagnosticare afecțiune înainte de sarcină

Chiar dacă ghidurile naționale actuale nu cuprind monitorizarea funcției tiroidiene în sarcină, se consideră oportun a fi evaluată periodic. Îndeosebi în situațiile de hipertiroidie, hipotiroidie, boli autoimune sau în existența nodulilor tiroidieni.

În cazul diagnosticării unei afecțiuni tiroidiene înainte de sarcină, viitoarei mame îi este recomandat să ajungă sistematic la medicul endocrinolog curant, cu o periodicitate stabilită de acesta din urmă. În funcție de rezultatele testelor de laborator, medicul va stabili tratamentul necesar pentru a asigura  un nivel normal de hormoni tiroidieni în organismul viitoarei mame. Acest lucru va conduce la o sarcină în condiții optime atât pentru mamă, cât și pentru făt.

Diagnosticare afecțiune în timpul sarcinii 

În cazul diagnosticării în timpul sarcinii cu hipertiroidie, în special dacă descoperirea se face în primul trimestru, se administrează în dozajul recomandat de catre medicul curant endocrinolog, Propiltiouracil. El are efecte adverse mult mai reduse spre zero în primul trimestru de sarcină (legate de malformații ale fătului). Din trimestrul doi de sarcină se poate administra Thyrozo. El are o hepatotoxicitate mai scazută, de asemenea sub observația medicului. Controalele se efectuează lunar la medicul endocrinolog care are în evidență viitoarea mama. cu ajustarea dozelor în funcție de răspunsul organismului la tratament.

În hipotiroidie tratamentul cu Levotiroxină nu are contraindicație, dar trebuie permanent ajustat pentru că o hipotiroidie a mamei netratată corespunzator poate determina retard fizic și mental al noului născut.

Simptomatologie în hipertiroidie și hipotiroidie

Fie că vorbim despre perioada sarcinii sau nu, dereglările hormonale tiroidiene trebuie evaluate și tratate constant pe tot parcursul vieții pentru a evita:

În hipertiroidie:

  • scădere în greutate îngrijorătoare;
  • tahicardie;
  • exophtalmie;
  • tulburările de tranzit intestinal(diaree).

 În hipotiroidie:

  • creșterea în greutate;
  • oboseală accentuată;
  • edeme sau retenție de apă;
  • încetinirea activității cardiace;
  • tulburări de memorie și concentrare.

În ambele diagnostice menționate mai sus, de preferat este  ca în timpul sarcinii să se mențina un TSH între 1 și 3 microUI/ml pentru a fi convinși că sarcina își urmează cursul firesc, iar fătul nu va avea de suferit.

Astfel că, pentru sănătatea mamei și a copilului, investigarea funcției tiroidiene este foarte importantă.  Atât în condițiile planificării unei sarcini, în timpul, dar și în perioada de după naștere este necesară supravegherea atentă a gravidei de către medicul ginecolog obstetrician, dar și de medicul endocrinolog.