Ce reprezinta osul?

Osul este un organ viu si are un metabolism activ desfaşurat pe toata durata vietii. Acest proces se numeste REMODELARE OSOASA si este reprezentat de echilibrul intre OSTEOFORMARE  si OSTEORESORBTIE.

Capitalul osos maximal este atins undeva intre a doua si a treia decada de viata. Acest proces este influentat de mai multi factori precum:

  • factori genetici, variatii etnice;
  • factori hormonali (estrogeni, progesteron, testosteron, nivelul de vitamina D);
  • factori de mediu (greutatea, activitatea fizica, consumul de alcool, consumul de tutun, tratamentul psihiatric, corticoterapia)

Odata cu inaintarea in varsta echilibrul este deranjat in favoarea RESORBTIEI OSOASE. Acest lucru este cauzat de scaderea nivelului de hormoni sexuali: estrogen si testosteron.

Procesul afecteaza in principal femeile deoarece acestea au din start un capital osos mai mic decat barbatii, iar nivelul de estrogeni scade brusc odata cu instaurarea menopauzei.

Ce reprezinta Densitatea Minerala Osoasa?

Unul dintre termenii des folositi in decrierea structurii osoase este reprezentat de desitatea minerala osoasa (DMO).  Scaderea DMO este doar unul dintre elementele implicate in scaderea rezistentei osoase alaturi de: anomalii ale microarhitecturii osoase, modificări ale geometriei osoase (dimensiuni şi formă) sau alterarea remodelării osoase (osteoformare/osteoresorbţie).

Tinand cont de recomandarile Organizatieie Mondiale a Sanatatii (OMS) si a Societatii Internaţionale pentru Densitometrie Clinică (ISCD), rezistenta minerala osoasa la femeia in postmenoapuza poate fi clasificata in 3 categorii:

  1. Densitate NORMALA
  2. OSTEOPENIE – o scadere a densitatii minerale osoase sub limita normala, obiectivata printr-un Scor T cuprins intre –1 si -2.5.
  3. OSTEOPOROZA – o scadere a desitatii minerale osoase cu cel putin 2 deviatii standard fata de femeia de varsta tanara, un scor t < -2.5  cu sau fara fractura de fragilitate

OSTEOPENIA  este zona de tranzitie. Daca reusim sa identificam pacientii in aceasta etapa in multe dintre situatii este posibil sa prevenim evolutia catre osteoporoza.

Cum putem sa intervenim ?

Trebuie sa ne asiguram ca pacientii au nivele optime de vitamina D si Calciu in sange si daca este necesar sa suplimentam. Trebuie tratate afectiunile asociate ce pot duce la scaderea densitatii osoase (diabet, afectiuni tiroidiene, boli inflamatorii intestinale, boli autoimune).

Si nu in ultimul rand trebuie sa consiliem pacientii in privinta stilului de viata: scaderea consumului de alcool, renuntarea la fumat, consumul de alimente cu continut crescut de calciu, mentinerea unei greutati normale, si incurajarea exercitiilor fizice. Sunt niste interventii ce pot parea superficiale la prima vedere, dar care pot determina o imbunatatire a calitatii vietii pe termen lung.

Nu trebuie sa trecem cu vederea ca aproape 20% dintre femeile in perioda postmenopauza diagnosticate cu Osteopenie dezvolta cel putin o fractura vertebrala. Prezenta unei fracturi de fragilitate creste deja riscul dezvoltarii unei alte fracturi. 

Osteoporoza

Osteoporoza este o afectiune scheletala  caracterizata prin scaderea rezistenţei osoase eveniment ce duce la cresterea riscului de fractura. Din punct de vedere etimologic, termenul de osteoporoza inseamna “os poros”, fiind o boala tacuta ce evolueaza fara manifestari clinice, fara durere, pana in momentul aparitiei fracturii de fragilitat. Sau ea este diagnosticata intamplator in urma unei radiografii de coloana toracala sau lombara ce arata scaderea densitatii osului sau prezenta tasarilor vertebrale.

In absenţa unei fracturi de fragilitate, un rol esential in diagnosticul de osteoporoza revine masuratorii densitatii minerale osoase la nivelul şoldului si al coloanei lombare. Prin aceasta metoda se calculează 2 scoruri- scorul T şi scorul Z, care contribuie la diagnosticul de osteoporoza in diverse categorii populaţionale. 

Masuratoare se poate efectua prin osteodensitometrie, fie prin Testul R.E.M.S care este noninvaziv, neiradiant si rapid, fie prin metoda clasica DXA.

Exista de asemenea si limite usor diferite stabilite pentru femeile in premenoapauza si barbati inainte de varsta de 50 de ani.

Aceste clasificari au fost sabilite pentru a se identifice populatia cu cel mai mare risc de a dezvolta osteopoproza, astfel incat aceasta sa poata fi prevenita sau diagnosticata precoce, inainte de aparitia fracturilor de fragilitate.

  1. Tratamentul afectiunilor asociate: boli endocrinologice (diabet, hipo/hipertiroidie, boli inflamatorii intestinale, boli autoimune sau autoinflamatorii, etc)
  2. Comportamnete de viata :
    1. Renuntarea la fumat
    2. Limitarea consumului de alcool
    3. Mentinrea unei greutati normale
    4. Regim alimentar bogat in fructe si legume proaspete , lactate
    5. Evaluarea factorilor ce cresc riscul de scadre: evaluarea acuitatii vizuale, purtarea de ochelari, controlul tensiunii arteriale (hTA), utilizarea bastonului, ajustare pragurilor in casa;
    6. Exercitiu fizic: exercitii de intensitate moderata in care piciorul atinge podeaua (se pune presiune la nivelul oaselor purtatoare de greutate)
  1. Tratament medicamentos
    1. Suplimentarea cu vitamina D3, Calciu
    2. Tratamentul cu medicatie antiresorbtiva: bifosfonati, denosumab

Tratamentul se institute pe etape si se urmareste in timp, astfel incat pacientul este necesar sa ramana sub observatia medicului curant pentru a-i fi ajustat daca este cazul.